Cine câștigă și cine pierde, de fapt, de pe urma creșterii salariului minim

Guvernul a aprobat creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2020. E o decizie prin care se pune, de fapt, presiune pe angajatori. Câștigă și salariatul, dar câștigă și statul. Iată cum.

Guvernul a aprobat, recent, printr-o Hotărâre creșterea salariului minim pe economie de la 2.080 de lei la 2.230 de lei. Anunțul era făcut de ministrul Muncii, Violeta Alexandru. Practic, de la 1 ianuarie anul viitor, salariul minim va fi același, indiferent de studiile angajaților.

Anul acesta, doar cei cu studii superioare erau încadrați la 2.230 de lei.

” (…) este vorba de salariul fără studii superioare, acela rămânând în cuantumul aferent anului în curs, să fie de 2.230 de lei, respectiv, aceasta rezultă într-un venit mediu de 1.297, ceea ce înseamnă o creştere de 83 de lei pentru fiecare salariai. Echipele au lucrat la o fundamentare care să arate din punct de vedere obiectiv că această creştere ţine cont de rata inflaţiei, dar şi de indicele de productivitate”
Violeta Alexandru, ministrul Muncii

Creșterea salariului minim pare o veste bună la prima vedere. Numai că Guvernul nu s-a gândit numai la salariații încadrați la cel mai mic prag salarial. S-a gândit și la veniturile colectate la bugetul stat.

Cine câștigă și cine pierde din creșterea salariului minim

Marii câștigători ai creșterii salariului minim sunt angajați care sunt încadrați la această categorie, dar și statul. Cei care, însă, scot mai mult din buzunar sunt angajatorii. Iar efectele pot fi pe lanț.

O analiză avocat.net arată că acele companii care au angajați plătiți cu salariul minim brut pe țară vor avea costuri suplimentare în anul 2020. Ce înseamnă asta? Pentru fiecare persoană încadrată cu salariul minim, firma va plăti în plus 153 de lei pe lună și 1.836 de lei pe tot anul viitor.

Majorarea brută este de 150 de lei. La această sumă, însă, se mai adaugă încă 3 lei pentru contribuția la muncă. Cât primesc salariații „în mână”? Creșterea netă e, de fapt, de 83 de lei. 

Drept urmare, firmele vor plăti lunar în plus, pentru un singur angajat plătit cu salariul minim pe țară, 153 de lei (de la 2.127 de lei cost total se ajunge la 2.280 de lei), iar pentru tot anul viitor – 1.836 de lei, conform analizei.

Mai mulți angajați cu salariul minim, mai multă presiune

Dacă, spre exemplu, într-o companie sunt cinci angajați plătiți cu salariul minim, se plătesc în plus 765 de lei pe lună (de la 10.635 de lei cost total lunar se ajunge la 11.400 de lei) și 9.180 de lei pe tot anul viitor. Dacă sunt în discuție zece persoane – se plătesc în plus 1.530 de lei pe lună (de la 21.270 de lei cost total lunar se ajunge la 22.800 de lei) și 18.360 de lei pe tot anul viitor.

Pe de altă parte, presiunea ar putea fi pe lanț. Multe firme se vor confrunta cu nemulțumirea celor care sunt plătiți acum, în 2019, la nivelul la care va crește salariul minim anul viitor. Asta înseamnă că și lor trebuie să li se mărească salariul. Altfel, vor rămâne la același nivel cu cei care se încadrează, de la 1 ianuarie 2020, la noul salariu minim.

Și statul încasează mai mult din creșterea salariului minim, aceasta fiind, de fapt, în multe cazuri motivul pentru apariția acestei decizii. Angajatul datorează impozit pe venit (10%) și contribuții la pensii (25%) și la sănătate (10%), iar firma datorează contribuția la muncă (2,25%). Toate aceste contribuții sunt reținute și plătite de companie.

Ce alte efecte se produc de la 1 ianuarie 2020

Creșterea salariului minim de la 1 ianuarie vine și cu alte efecte la pachet. Practic, se majorează și plafonul în funcție de care persoanelor fizice care obţin venituri extrasalariale au obligaţia de a plăti contribuţia de asigurări sociale (CAS) şi contribuţia de asigurări de sănătate (CASS) pentru veniturile estimate în anul 2020.

E o mențiune importantă pentru că acest plafon se calculează fix în funcție de salariul minim. Venitul la care contribuabilii plătesc contribuţia de 25% trebuie să fie cel puţin egal cu nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară în anul 2020.